Azi, 9 martie, se praznuiesc in traditia ortodoxa cei 40 de mucenici sfinti martiri din Sevasta. Este ziua tuturor acelora care nu au prenume de sfinti. In casele crestine se gatesc sfinti (mucenici) si se beau, conform traditiei, 40 sau 44 de pahare de vin. Se merge la biserica si se imparte mancare pentru sufletele celor trecuti in nefiinta.
Sarbatoarea mucenicilor marcheaza inceputul anului agrar. Ea reprezinta hotarul dintre iarna si vara (conform calendarului geto-dac, care avea doar 2 anotimpuri). Acum se face trecerea de la zilele reci ale Babei Dochia la vremea calduroasa a zilelor Mosilor.
Istoria consemneaza ca sfintii mucenici din Capadocia (Asia mica) erau ostasi in armata romana, (pe vremea Imparatului Licinius, anii 308-324), care stationa in Sevatia Armeniei. Capetenia lor militara se numea Agricola si era un luptator indarjit asupra crestinilor. In momentul in care a aflat ca 40 din ostasii sai, fiind crestini, refuza sa se inchine la idoli, le-a ordonat sa isi lepede credinta. Intrucat acestia s-au impotrivit, a ordonat ca cei 40 de ostasi sa fie obligati sa intre dezbracati in lacul Sevastia, aproape inghetat. Se spune ca in acea noapte s-au savarsit cateva minuni: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si s-au coborat asupra mucenicilor 40 de cununi stralucitoare. In zori, au fost scosi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor si au fost lasati sa isi dea sufletele. Ramasitele lor au fost arse, iar cenusa a fost aruncata in lac.
Se considera ca cele 40 de pahare de vin care se consuma azi reprezinta sangele varsat de cei 40 de mucenici, care si-au dat viata pentru a-si pastra credinta. Exista o confuzie legata de numarul de pahare de vin pe care se zice ca barbatii ar trebui sa le consume azi. Dupa credinta crestina, se spune ca ar fi fost vorba de 40 de sfinti, in timp ce, dupa cea geto-dacica, ar fi fost vorba de 44. Se spune ca daca nu poti consuma atatea pahare de vin, important este sa gusti putin vin rosu sau sa te stropesti cu el, intrucat iti va da putere de munca in noul an.
In acelasi timp, azi gospodinele gatesc sfinti sau mucenici, care se impart vecinilor, rudelor sau oamenilor saraci, pentru pomenirea celor ce nu mai sunt, dar si pentru belsugul recoltelor viitoare. Ei se fac sub forma cifrei 8, deoarece aceasta cifra reprezinta simbolul echilibrului. Mucenicii („macinicii” dupa terminologia geto-daca) fac parte dintre feluritele forme de colaci pe care gospodinele ii gatesc azi. Acesti colaci reprezinta simboluri ale jertfelor facute in ceremoniile antice, cand se sarbatorea Anul Nou Agrar, renasterea firii si reinceperea muncilor plugaresti.
Reteta traditionala de mucenici (sfinti):
ALUAT
- 1 kg faina
- 1 lingurita sare
- 2 lingurite drojdie
- apa cat primeste aluatul
- 5 linguri miez de nuca macinat
- ulei pentru uns tava
SIROP
- 6 lingurite zahar
- 2 linguri miere
- zahar vanilat
- 1 ceasca apa
- scortisoara
- rom
Se framanta un aluat dospit ca de paine, din faina, apa, sare, drojdie si se lasa la crescut 20 de minute.
Se impletesc „snururi” de coca de circa 1 cm grosime si se modeleaza sub forma cifrei 8.
Se pun la copt intr-o tava cu ulei.
Se fierbe apa cu miere pana se ingroasa. La sfarsit se adauga zaharul vanilat. Apoi se toarna peste mucenici.
Se presara deasupra miez de nuca si se lasa sa se inmoaie.
Nu exista inca comentarii. Scrie tu primul comentariu.
Trebuie sa fii autentificat ca sa postezi un comentariu.