Liste de bucate pentru toate lunile anului

Legendele si mitologia populara romaneasca au atribuit semnificatii si denumiri diferite fiecareia din cele 12 luni ale anului, care erau considerate ca fiind cei 12 fii ai anului. Denumirile acestora erau alese fie in stransa legatura cu o anumita traditie, fie cu o anumita activitate din viata oamenilor, fie cu anumite caracteristici ale starii vremii.

IANUARIE („Gerar”, „Genarie”, „Ghenarie”, „Calindariu”) este luna in care se sarbatoarea inceperea Anului Nou si in care se observa cum va fi vremea in perioada urmatoare. Vremea geroasa in ianuarie prevestea ninsori in februarie. Daca ianuarie nu era geros, martie si aprilie aveau sa fie calduroase.

FEBRUARIE („Faurar”, „Luna lupilor”) era o luna nemiloasa din punctul de vedere al temperaturilor, aducand geruri si viscole mari. In popor se considera ca in februarie doua saptamani ingheata tot si apoi in alte doua saptamani se dezgheata tot. Luna era numita Faurar, intrucat in aceasta perioada oamenii se pregatea pentru muncile agricole, faurindu-si unelte noi sau reparandu-le pe cele vechi.

MARTIE („Mart”, „Germanar”) era luna inceperii primaverii, cand vremea se incalzea treptat si incepeau muncile pamantului. Se considera ca Mart (fiu al Anului) a luat cate o zi din fiecare celelalte luni, pentru a-si depasi fratii. In martie se regasesc si Babele (Zilele Martei sau Zilele Dochiei), care marcheaza legendele referitoare la lupta dintre iarna si primavara, dintre intuneric si lumina. Denumirea de Germanar este in stransa legatura cu momentul in care natura revine la viata si in care plantele incep sa germineze.

APRILIE („Prier”) continua zilele babelor Marta si Dochia. Denumirea Prier vine de la faptul ca aceasta perioada a anului se considera una foarte prielnica. Timpul insa este inca inselator de la o zi la alta, daunand plantelor si animalelor mici. Zilele reci ale lui aprilie sunt insotite de un vant uscat, supranumit „Traista-n bat”.

MAI („Florar”, „Frunzar”) este luna plantelor si a ierburilor. Oamenii din popor spuneau ca in aceasta luna raiul se coboara pe pamant, inverzind campiile, colorandu-le cu flori in mi de culori. In luna mai, frunzisul padurilor si al livezilor se alinta sub dezmierdarea blanda a vantului care adie.

IUNIE („Ciresar”, „Ciresel”) este luna cireselor.

IULIE („Cuptor”) era considerata luna opusa lui Februarie (Faurar), intrucat oamenii din popor spuneau ca pe cat de rece e in luna lui Faurar, pe atat de cald va fi in lna lui Cuptor.

AUGUST („Gustar”, „Secelar”) e luna in care mama natura abunda in recolte bogate (fructe si legume de toate felurile)

SEPTEMBRIE („Rapciune”, „Vinitel”) e luna care deschide toamna, care vine cu o vreme capricioasa si schimbatoare. Este luna vinului (Vinitel), fiind momentul in care se recolteaza viile. Traditia populara spune ca daca de „Rapciune” e cald, atunci in luna urmatoare vremea va fi rece si umeda. Daca tuna in aceasta luna, atunci in Faurar va fi multa zapada. Daca infloresc scaietii in spetembrie, atunci toamna va fi lunga si frumoasa. Daca randunelele pleaca repede, atunci iarna e aproape.

OCTOMBRIE („Brumarel”) prevesteste ca si noiembrie iarna care va veni. Incepe sa cada bruma, apare promoroaca, vantul se inteteste, toate acestea fiind semne cum ca iarna care va veni va fi blanda. In schimba, daca ploua marunt, iarna va fi grea.

NOIEMBRIE („Brumar”) aduce spre finalul sau Sarbatoarea Sfantului Andrei, in ultima zi din noiembrie, deschizand luna cadourilor. acum se pun la incoltit boabe de grau pentru a vedea cm va fi anul viitor. Sarbatoarea este una plina de superstitii si obiceiuri populare.

DECEMBRIE („Undrea”, „Ningau”) e una din cele mai bogate in sarbatori luni ale anului. Inchide anul fiind foarte plina de prevestiri pentru anul urmator. Daca in aceasta luna e ger, atunci anul viitor va fi manos, iar daca e zapada, atunci va ploua in timpul lui Ciresar.