Exista alimente care ataca dintii, dar si altele care, din contra, ii protejeaza. Insa nu doar ceea ce mancam, ci si cat de des mancam influenteaza sanatatea orala. La doar un minut dupa masa, la nivelul cavitatii bucale incep sa se produca modificari.

Bacteriile care se gasesc in mod natural in gura transforma zaharurile din alimente in acizi, care incep sa atace smaltul dintilor. De aceea, cu cat se iau mai multe gustari pe parcursul unei zile, cu atat dintii sunt mai expusi afectiunilor dentare.

Dulciurile, cele mai periculoase

Bomboanele, prajiturile, produsele de panificatie, pastele fainoase, bananele, stafidele si, in general, fructele uscate contin cantitati mari de zahar. Acesta se lipeste de dinti si creeaza un teren propice pentru dezvoltarea bacteriilor.

De aceea, periajul este obligatoriu, mai ales dupa fiecare desert. Specialistii atrag atentia insa si asupra meselor care contin carne si bauturi. „Nu este indicat sa se bea in mod frecvent sucuri, ceai sau cafea indulcite cu zahar.

Persoanele care consuma carne trebuie sa indeparteze resturile cu ajutorul atei dentare, deoarece acestea pot ataca smaltul.

O aciditate crescuta au si bauturile fara zahar, care nu trebuie baute pe perioade lungi de timp. Spalatul pe dinti nu este indicat dupa astfel de bauturi, ajutand in schimb clatirea gurii cu apa”, spune doctorul Cristina Radutoiu, medic specialist medicina dentara.

Indulcitorii, o alternativa

Indulcitorii artificiali actioneaza, intr-adevar, diferit in comparatie cu zaharul, neproducand aciditate la nivelul dintilor. Guma de mestecat fara zahar este chiar benefica pentru mentinerea sanatatii orale. Ea ajuta la curatarea dintilor si la cresterea secretiei de saliva, neutralizand efectul bacteriilor si, implicit, prevenind aparitia cariilor.

Totusi, exista produse dietetice sau „fara zahar” care contin indulcitori naturali, precum miere, melasa, fructoza sau siropuri de fructe, care pot fi la fel de daunatoare pentru dinti ca si zaharul rafinat. De aceea, este indicat ca intotdeauna sa se citeasca cu atentie eticheta alimentelor.

Laptele si nucile protejeaza smaltul

Produsele lactate si nucile protejeaza smaltul dintilor, fiind o sursa importanta de calciu si de fosfor, necesare pentru remineralizarea dentara. De asemenea, fructele, legumele si cerealele integrale mentin sanatatea gingiilor si ajuta la prevenirea cariilor.

„Pentru a mentine o buna sanatate orala, zilnic trebuie sa se bea o cantitate suficienta de apa. Foarte indicate sunt alimentele crude, bogate in fibre, precum merele, morcovii, ridichile, castravetii, portocalele, perele si pepenele.

Acestea practic maseaza gingiile, curata dintii si alcalinizeaza mediul bucal prin neutralizarea aciditatii locale”, explica medicul dentist.

Sursa: Majesty

Un studiu condus de doi cercetatori de la Universitatea Wisconsin, ?i publicat in revista Science in august 1999, a confirmat observatia profesorului de la Universitatea Cornell. O dieta hipocalorica a crescut media duratei de viata a cobailor cu 50%. Analizele genetice efectuate au pus in evidenta faptul ca genele care in mod normal se deterioreaza odata cu imbatranirea, continuau sa functioneze foarte bine in cazul cobailor ”subnutriti”. In cazul cobailor pe dieta cu 25% reducere de calorii, 84% din alterarile genetice asociate cu imbatranirea au fost partial sau complet suprimate. La nivel molecular, cobaii de la dieta hipocalorica aratau a fi biologic mai tineri decat ceilalti cobai.
Date istorice sutin ideea. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, lipsa hranei in unele tari din Europa a dus la o clara scadere a mortalitatii din pricina bolilor coronariene, diabetului de tip 2 ?i a cancerului, dupa cum sustine Dr. Luigi Fontana, cercetator in geriatrie la Universtatea Washington, St. Louis. Dupa razboi rata mortalitatii pe aceste segmente a crescut din nou. De asemenea, pe insula japoneza Okinawa, unde dieta traditionala este similara dietelor hipocalorice, unu numar neobi?nuit de mare de oameni traiesc in jur de 100 de ani.

Stiintific lucrurile nu sunt complet lamurite. Deocamdata se investigheaza diverse ipoteze.
Unii compara efectele unei diete hipocalorice cu efectele hibernarii, procesele care obosesc organismul fiind drastic reduse. Unii cred ca reducerea caloriilor duce la o incetinire a diviziunii celulare in tesuturi. Altii au avansat ideea ca foamea induce in organism o stare similara luptei pentru supravietuire, in care sunt activate gene care dau o rezistenta sporita la stres si protejeaza organele vitale. Dieta hipocalorica poate reduce nivelul zaharului in sange, suprima activitatea hormonala care promoveaza cresterea celulara si dezvolta gene care promoveaza longevitatea.

Una dintre teoriile cele mai populare explica totul prin reducerea poluarii celulare. Cand transforma hrana in energie, celulele elibereaza radicalii de oxigen sau radicalii liberi, substante biochimice blamate pentru procesul de imbatranire si cancer. Cand organismul trebuie sa metabolizeze mai putine calorii, rezulta ?i mai putina poluare. E ca in cazul unei ma?ini: mai putin combustibil ars, mai putine gaze poluante.
Cercetatorul Mark Mattson (National Institute on Aging (NIA) in Baltimore) a dezvoltat teoria ”stresului sanatos”. Studiile sale au demonstrat ca dieta hipocalorica a protejat creierul cobailor de maladiile Alzheimer ?i Parkinson. El a descoperit ca hranind cobaii la doua zile, viata lor s-a prelungit ?i a tras concluzia ca foamea induce organismului un ”stres sanatos” care intareste celulele. Ceva asemanator probabil cu beneficiile cardiovasculare de pe urma sprintului.

Cred ca acum citim in alta lumina unul dintre indemnurile lui Ellen White din Review & Herald, 29 iulie 1884, 290: Este un obicei destul de comun printre oamenii din lume de a manca de trei ori pe zi, pe langa faptul ca mananca la intervale neregulate intre mese; si, in general, ultima masa este cea mai copioasa si este adesea servita chiar inainte de culcare. Aceasta reprezinta o rasturnare a ordinii naturale; o masa copioasa nu ar trebui luata niciodata atat de tarziu. Daca aceste persoane si-ar schimba practicile si nu ar mai manca decat de doua ori pe zi si nimic altceva intre mese, nici macar un mar, o nuca sau orice alt fel de fruct, rezultatul s-ar vedea printr-o pofta buna si o sanatate mult ameliorata.

Sursa: Norel Iacob

• Soia

• Ghid de alimentatie vegetarian?

• Piramida alimentatiei sanatoase

• Cum sa devin vegetarian?

• Studii si recomandari cu privire la dieta

• Bolile civilizatiei moderne si alimentatia

• Ce înseamna o alimentatie vegetariana?

• Ce înseamna o alimentatie sanatoasa?

• Slabeste cu alimentele preferate

• Notiuni elementare despre muzica

“La masa cu romanii

Românii încep ziua cu un mic dejun consistent (masa cea mica), dar nu este tocmai cuvântul potrivit, caci mai bine i s-ar spune “marele dejun” …”

Ce bine ar fi, mi-am spus, daca ar fi asa. Si zic asta pentru ca nu foarte multe persoane realizeaza cat de importanta este masa de dimineata, iar daca realizeaza nu se straduiesc sa aplice acest principiu in viata lor.

Daca te numeri printre acestia te sfatuiesc sa incerci pentru 1 saptamana sa consumi un mic dejun consistent si apoi ai sa vezi ca nu o sa mai ratezi nici unul.

Aveau aceste pretentii vreo baza stiintifica?
Lasand la o parte exagerarile obisnuite, taratele de ovaz pareau a fi extrem de eficiente. Atfel, unui grup de persoane cu niveluri crescute ale colesterolului sangvin i s-a suplimentat dieta zilnica cu o portie generoasa de ovaz integral si cinci chifle de ovaz…
Un alt grup, cu niveluri ale colesterolului similare cu cele ale primului grup, a conumat aceeasi dieta, cu exceptia sumplimentelor de ovaz. Dupa zece zile, nivelul colesterolului celor din grupul care consumase ovaz scazuse cu 13%.

Care sa fi fost secretul?
Secretul se afla in fibrele din tarata de ovaz. Exista multe tipuri de fibre, insa toate pot fi incluse in una din cele doua categorii de baza : fibre solubile (care se dizolva in apa) si fibre insolubile (care nu se dizolva in apa).
Fibrele insolubile absorb apa in tractul gastrointestinal, maresc volumul scaunului si accelereaza deplasarea continutului intestinal. Prin urmare, ele exercita un benefic efect laxativ si, in plus, ajuta la stabilizarea nivelului zaharului sangvin.
Fibrele solubile, pe de alta parte, sunt cele care afecteaza nivelul colesterlului. Colesterolul este un produs secundar al digestiei. In abserta acestor fibre solubile care ajuta la eliminarea sa prin scaun, majoritatea acestui colesterol este absorbit din intestin in sange, contribuind astfel la cresterea suplimentara a colesterolului sangvin. Initial s-a crezut ca fibrele provenite din taratele de ovaz ar avea o afinitate exceptional de crescuta pentru aceste reziduuri colesterolice.

Suna interesant. Ce s-a intamplat dupa aceea?
Cateva luni mai tarziu, prestigiosul periodic britanic “New England Jurnal of Medicinie” a publicat un studiu care a smuls presul de sub picioarele entuziastilor ovazului.

Cu alte cuvinte nu a fost vorba decat de inca un “moft”…
Nu chiar. Noul studiu nu a descalificat ovazul ca aliment, ci a aratat ca taratele de ovaz nu actioneaza asa cum se credea. Ceea ce s-a demonstrat a fost faptul ca ovazul (sau taratele de ovaz) nu constituie o “potiune magica” pe care sa o poti inghiti care sa-ti curete vasele sangvine sau pe care s-o poti adauga la orice mancare pentru a o face sanatoasa.
In ceea ce priveste primul studiu, acesta a aratat ca servirea unei portii consistente de cereale la micul dejun poate inlocui o cantitate apreciabila de mezeluri, oua, produse de patiserie (croissante) si alte alimente care sporesc periculos de mult productia hepatica de colesterol.
Alte studii au demonstrat ca fibrele din tarate de ovaz nu au nici un avantaj fata de fibrele solubile din alte alimente, cum ar fi fasolea sau fructele.
Aceste observatii nu sunt lipsite de sens. Orice schimbare in modul de alimentatie prin care alimentele de origine animala, sunt inlocuite cu produse vegetale bogate in fibre si amidon, sarace in grasimi si lipsite de colesterol, este extrem de eficienta in scaderea nivelurilor colesterolului sangvin.

Asadar, este bine sa consumam tarate de ovaz sau nu?
Persoanele care consuma cantitati mari de alimente vegetale isi acopera intregul necesar de fibre, atat solubile, cat si insolubile. Cat priveste pe cei care nu vor sau nu pot sa adopte o astfel de alimentatie, supraalimentarea cu tarate de ovaz si de alte cereale a regimului alimentar reprezinta un pas inainte spre o sanatate mai buna.
Morala? Este o prostie sa te concentrezi asupra unui singur aliment sau substanta nutritiva. In vreme ce “descopririle” senzationale si solutiile simple pentru probleme conplexe de sanatate constituie apanajul piesei si realizatorilor de reclame, prabusirea ovazului ar trebui sa ne adanceasca intelegerea cu privire la rolul pe care o alimentatie bazata pe o varietate cat mai mare de produse vegetale il are in promovarea sanatatii. Aproape in orice forma, cerealele reprezinta un aliment sanatos. Dar consumarea din abundenta unui singur extract, cum este tarata de ovaz, da nastere unei diete dezechilibrate. exista numeroase studii, efectuate pe perioade de ani de zile, care au demonstrat ca adoptarea unei diete bogate in fibre, sarace in grasimi si lipsite de carne determina scaderea nivelului colesterolului sangvin cu 20-35% pentru cei mai multi oameni. Adaugarea taratelor de ovaz la o asemenea dieta exercita efecte nesemnificative asupra nivelului colesterolului.
Produsele din ovaz si taratele de ovaz sunt alimente hranitoare, capabile sa promoveze sanatate. Ele trebuie incluse intr-o alimentatie echilibrata. Insa preocauparea fata de noi descoperiri senzationale, precum si dorinta eterna a omului de a gasi “reteta minune” continua sa incurajeze adoptarea unor solutii extremiste si nerealiste pentru probleme de sanatate. Pe de alta parte, un stil de viata echilibrat, sanatos, desi poate ca nu va figura pe primele pagini ale cotidianelor si nu va creea noi oiete de desfacere, va aduce cu sine o imbunatatire durabila a starii de sanatate.